Pe parcursul zborurilor scurte, încă din primele ore de zbor, scade volumul plasmatic și volumul total sanguin, iar acestea rămân reduse pe tot parcursul zborului. Până nu demult aceasta era identificată drept anemie spațială, dar, cel mai probabil această anemie se datorează adaptării fiziologice a celulelor sanguine și a metabolismului fierului la microgravitație.
Expunerea la microgravitație pe termen lung în timpul zborurilor de lungă durată poate induce degradarea hemoglobinei determinând anemie hemolitică. Într-un studiu recent la care au participat 14 astronauți care au petrecut șase luni la bordul Stației Spațiale Internaționale s-a observat o creștere a hemolizei de 54% la un an după revenirea pe Terra. Această constatare a fost observată și într-un alt studiu în care aproape jumătate din astronauți (48%) au fost anemici după o misiune lungă, iar nivelurile lor de hemoliză au variat funcție de expunerea la microgravitație.
Într-un alt studiu au fost prelevate probe de sânge de la astronauți în timpul și după șase luni de zbor pe orbită. Odată întorși pe pământ nivelul de eritrocite și hemoglobina au crescut semnificativ. De notat că aceste determinări ar putea fi afectate și de factori ai mediului extraterestru cum ar fi redistribuirea fluidelor, deshidratarea și alterarea ritmului circadian, recum și de stresul de la aterizare și de readaptarea la condițiile de pe pământ.
Este nevoie urgentă de studii de cercetare care să înțeleagă fiziologia volumului plasmatic în spațiu și care să găsească explicații legate de etiologia și gradul de hemoliză la o expunere mai lungă la microgravitație, cum ar fi petrecerea unui an pe ISS sau misiuni de explorare a planetei Marte.
Credit imagine: CDC
Credit text: Chayakrit Krittanawong: Human Health during Space Travel: State-of-the-Art Review
https://www.mdpi.com/2073-4409/12/1/40
Autori: Prof. Dr. Raluca Papacocea și Dr. Gabriela Paleru, CieH
